ALERTĂ! Adevărul despre Dunărea „care a secat”. Explicațiile autorităților după AVALANȘA de imagini și teorii de pe rețelele sociale!
Debitul scăzut al Dunării a devenit în ultimele zile un subiect intens dezbătut pe rețelele sociale, unde numeroase imagini și teorii au alimentat o serie de informații false despre situația fluviului. De la Cazanele Dunării și până la Porțile de Fier, mai mulți utilizatori au susținut că autoritățile „exagerează” problema sau chiar că Dunărea nu ar fi scăzut.
CITEȘTE ȘI: Breaking! Când vor avea românii următoarea MINIVACANȚĂ? Nu va fi în luna AUGUST!
Specialiștii atrag însă atenția că imaginile surprinse în anumite zone nu reflectă situația reală a întregului curs al fluviului și că nivelul Dunării trebuie analizat prin măsurători hidrologice, nu prin comparații vizuale făcute în puncte izolate.
Imaginile de la Cazane, folosite pentru a contesta scăderea debitului
Un exemplu devenit viral pe rețelele sociale este o filmare realizată în zona Cazanelor Dunării, unde un internaut a afirmat că fluviul nu ar fi scăzut.
„Cazanele Dunării azi! Dunărea a secat, așa spune propaganda proeuropeană”, a scris acesta într-o postare distribuită masiv online.
Specialiștii au explicat însă că zona Cazanelor este influențată de lacul de acumulare creat de amenajarea hidroenergetică de la Porțile de Fier, iar imaginile de acolo nu pot fi folosite pentru a descrie situația de pe întreg sectorul românesc al Dunării.
Aceeași situație este valabilă și în cazul imaginilor surprinse de camerele live din Budapesta. Unii utilizatori au susținut că acestea demonstrează că Dunărea are un nivel normal, însă camerele surprind doar o porțiune limitată a fluviului, într-o zonă aflată în alte condiții hidrologice.
„Ce intră în Porțile de Fier iese din Porțile de Fier”
Purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale „Apele Române”, Ana-Maria Agiu, a explicat, într-o intervenție la Digi24, că una dintre principalele confuzii este legată de rolul hidrocentralelor de la Porțile de Fier.
Potrivit acesteia, acumularea nu funcționează ca un baraj care poate reține apa pentru a regla debitul Dunării în perioadele de secetă.
„Ce intră în Porțile de Fier iese din Porțile de Fier”, a explicat reprezentanta ANAR, precizând că amenajarea hidroenergetică are rol de producere a energiei, nu de atenuare a viiturilor sau de suplimentare a debitelor.
„Vorbim despre respectarea unui regim natural al Dunării, conform convenției semnate între România și Serbia. Nu putem discuta despre o reținere suplimentară a debitelor Dunării în aceste acumulări, pentru că ele au rol strict hidroenergetic”, a declarat Ana-Maria Agiu.
De ce există apă la Porțile de Fier, dar probleme mai jos pe Dunăre?
Mai multe videoclipuri postate online arată că în zona Porților de Fier există încă suprafețe mari de apă, iar utilizatorii pun sub semnul întrebării avertismentele autorităților.
Explicația specialiștilor este că Dunărea nu are același nivel pe tot traseul său. Fiecare sector este influențat de caracteristicile locale ale albiei, de acumulări, de afluenți și de regimul hidrologic.
„Nu putem compara situația din lacul de acumulare de la Porțile de Fier cu ceea ce se întâmplă în aval, spre Cernavodă. Sunt sectoare diferite ale fluviului, cu caracteristici diferite”, a explicat reprezentanta Administrației Naționale „Apele Române”.
Aceasta a precizat că inclusiv pe Dunărea din Bulgaria există scăderi importante ale nivelului apei, de aproximativ un metru în anumite zone, iar unele nave au avut dificultăți de navigație. În Serbia, producția hidrocentralelor de la Porțile de Fier a fost redusă, iar industria locală resimte efectele debitului scăzut.
Un lac de acumulare de pe Siret, prezentat ca dovadă pentru situația Dunării
O altă informație viralizată pe TikTok a pornit de la imaginile unui pescar filmate pe Lacul Movileni, de pe râul Siret.
Acesta a susținut că nivelul apei contrazice avertismentele privind scăderea Dunării.
Problema este că Lacul Movileni nu are legătură directă cu debitul Dunării și nu poate fi folosit ca indicator pentru situația fluviului.
Specialiștii explică faptul că fiecare acumulare hidrotehnică are propriul regim de exploatare, iar nivelul apei dintr-un lac de pe un afluent nu reflectă automat situația Dunării.
Intervenția de urgență pentru Cernavodă: creșterea nivelului cu 10-12 centimetri, obiectivul principal
În paralel cu disputa din mediul online, autoritățile continuă operațiunile pentru menținerea unui nivel suficient al Dunării în zona Cernavodă.
După detonarea unei stânci subacvatice din zona Pârjoaia, intervenție realizată pentru îmbunătățirea scurgerii apei către Dunărea Veche și reducerea presiunii asupra zonei Cernavodă, autoritățile estimează o creștere a nivelului cu aproximativ 10-12 centimetri.
„Efectele detonării se văd deja, în sensul în care s-a reușit o stabilizare a debitelor. Obiectivul final este să asigurăm nivelele minime pentru funcționarea reactorului doi de la Cernavodă”, a precizat Ana-Maria Agiu.
Aceasta a explicat că următoarele două săptămâni sunt considerate o perioadă critică, din cauza lipsei precipitațiilor la nivelul întregului bazin hidrografic al Dunării.
Seceta afectează întreg bazinul Dunării
Problema actuală nu este una izolată pentru România. Specialiștii arată că deficitul de precipitații se resimte în întreg bazinul Dunării, inclusiv în țările traversate de fluviu.
Cantitățile de ploaie înregistrate în ultima perioadă nu au fost suficiente, deoarece au avut un caracter torențial: au căzut în intervale scurte și pe suprafețe restrânse, fără să contribuie semnificativ la creșterea debitelor râurilor care alimentează Dunărea.
Potrivit Administrației Naționale „Apele Române”, este nevoie de precipitații constante și extinse în bazinele superioare ale afluenților importanți precum Jiul, Oltul, Argeșul sau Ialomița, dar și în zonele din amonte ale Dunării.
Autoritățile fac apel la informare corectă
Reprezentanții ANAR susțin că imaginile scoase din context și interpretările făcute fără date tehnice contribuie la răspândirea unor informații false într-un moment în care situația hidrologică necesită monitorizare atentă.
„Natura își va crea cursul natural. Intervenția realizată acum este una necesară într-o situație de urgență și va avea efecte benefice pe termen lung, atât în perioadele de secetă, cât și în perioadele cu ape mari”, a transmis Ana-Maria Agiu.
În acest moment, principalul obiectiv al autorităților rămâne menținerea nivelului necesar pentru funcționarea în siguranță a Centralei Nucleare de la Cernavodă, evitând oprirea reactorului 2 și impactul pe care acesta l-ar avea asupra sistemului energetic național.
