ALERTĂ METEO! IADUL se dezlănțuie în iulie: DATA EXACTĂ când un nou val de CANICULĂ extremă lovește România!
Schimbările climatice au ajuns să se manifeste aproape anual, este avertismentul lansat de profesorul Mircea Duțu. Actualul val de căldură extremă care afectează Europa nu ar fi fost posibil în absența acestor transformări ale mediului, iar specialistul preconizează că un nou episod de caniculă va lovi în luna iulie.
Într-o intervenție pentru România TV, profesorul Mircea Duțu a analizat fenomenul canicular care a cuprins țara noastră. Acesta a reamintit că recordul absolut de temperatură pentru luna iunie în România, de 42 de grade Celsius, a fost stabilit în urmă cu 88 de ani, la Oravița. Actualele temperaturi ridicate sunt rezultatul unui impuls de aer rece dinspre Atlantic, care a împins masa de aer cald ce a stagnat timp de 11 zile în Europa de Vest către zona centrală și orientală a continentului.
„O vasta zona în jurul Carpatilor din Balcani- Serbia, România, Croaţia, sudul Poloniei – sunt lovite de acestval de căldura, care este cel mai sever măsurat vreodată în Europa și acesta ar fi fost imposibil în iunie fără schimbarea climatica. Recorduri absolute au fost bătute în Germania, Polonia, Cehia, Marea Britanie și Elveția. Sub impactul schimbarilor climatice, fenomenul de canicula care intervenea la o generație se produce acum în fiecare an”, a declarat Mircea Duțu, conform sursei citate.
Expertul a mai precizat că, după data de 6 iulie, este foarte probabil ca Europa de Vest să se confrunte cu un nou scenariu meteorologic extrem, similar cu cel recent, cauzat de formarea unei „picături de aer rece” lângă Portugalia și a unui anticiclon de blocaj. Totuși, acesta a menționat că distanța în timp face ca prognozele să nu fie încă pe deplin exacte.
Climatologul Roxana Bojariu a explicat, la Antena 1, că episoadele de căldură extremă din debutul verii sunt strâns legate de încălzirea globală și nu pot fi atribuite fenomenului El Niño. Aceasta a subliniat că acumularea de energie în sistemul climatic a făcut ca aceste fenomene să fie mult mai intense și mai frecvente.
„El Niño n-are nicio influență asupra celor două fenomene care au avut loc în Europa, cele două cupole care s-au declanșat foarte devreme, până la urmă, în luna iunie, în prima lună de vară, și care au durat destul de mult și cu o intensitate mare”, a precizat Roxana Bojariu.
Potrivit climatologului, studiile recente indică faptul că probabilitatea apariției unor astfel de cupole de căldură a crescut de 100 de ori față de anul 2003. Aceasta a adăugat că, în anii ’50, un astfel de fenomen ar fi fost practic imposibil pe fondul variabilității naturale a climei.
„Există un studiu de atribuire recent, care ne arată că, dacă nu am fi avut această încălzire globală, practic nu am fi avut efectiv această cupolă. Și, clar, din 2003 până acum, probabilitatea de a avea astfel de val de căldură intensificată, astfel de cupolă, a crescut de 100 de ori”, a mai afirmat Bojariu, subliniind că, deși temperaturi mari au existat mereu, frecvența și calendarul actual sunt fără precedent.
Contextul climatic actual determină o reevaluare a strategiilor de investiții la nivel global. În timp ce Europa de Vest se confruntă cu alerte roșii și riscuri majore pentru sănătate, atenția investitorilor se îndreaptă către sectoarele care facilitează adaptarea societății la noile condiții: asigurări, sisteme de răcire și energie regenerabilă.
Stephanie Niven, de la Ninety One, a explicat pentru CNBC că fenomenele meteo extreme generează oportunități structurale de creștere. Fondul Global Sustainable Equity caută companii care oferă soluții de reziliență, cum ar fi gestionarea apei, decarbonizarea și adaptarea climatică.
În acest sens, sunt vizate domenii precum:
„Un El Niño mai puternic ar putea avea un impact interesant asupra ciclului asigurărilor: mai puține uragane, dar mai puternice, și o probabilitate mai mare de pierderi uriașe. Un eveniment foarte mare ar putea însemna o oportunitate importantă în sector”, a declarat Stephanie Niven.
Analizele publicate de UBS și Morningstar indică faptul că valul de căldură pune o presiune imensă pe infrastructură. De exemplu, centralele nucleare din Franța au fost nevoite să reducă producția cu aproximativ 7% din cauza temperaturilor ridicate ale apei necesare pentru răcire. Aceste perturbări, care afectează școlile, transportul și energia, ar putea accelera deciziile politice în favoarea investițiilor în eficiență energetică și electrificare.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
