România se confruntă cu un paradox major în sectorul agricol: deși ocupă locuri fruntașe la producția de cereale și plante tehnice, alimentele de bază de pe mesele cetățenilor provin tot mai mult din import. Potrivit unei analize Observator, statul asistă la un fenomen în care grânele sunt vândute ieftin la export, în timp ce țara importă produse finite precum pâinea, uleiul sau pastele făinoase, situație care pune în pericol atât fermierii, cât și procesatorii autohtoni.
„România are un grad de autosuficienţă de 100% la toate produsele agroalimentare.”, a declarat Florin Barbu, Ministrul Agriculturii. Totuși, realitatea din teren este descrisă diferit de experți. „Avem o marfă foarte bună şi nu ştim ce să facem cu ea.„, afirmă Cezar Gheorghe, consultant în Agricultură.
Dependența de importuri începe încă de la materia primă de bază. Cercetătorul Costel Vînătoru atrage atenția că România nu deține o strategie coerentă pentru producția de semințe. „Suntem dependenţi de importuri. Atunci când cumpărăm un produs agricol finit- mă gândesc în primul rând la pâine- 20% din valoarea pâinii reprezintă valoarea seminţei de import.„, explică Costel Vînătoru.
Discrepanța dintre producție și procesare este vizibilă în cifrele anuale ale principalelor culturi agricole:
„Gândiţi-vă ce ar însemna pentru industrie să procesăm mult mai mult, să vindem uleiul de rapiţă complexului de biocombustibil, seminţe de floarea-soarelui- identic. Suntem cel mai mare producător de seminţe din Uniunea Europeană.”, subliniază Cezar Gheorghe.
Lipsa capacităților de procesare este pusă pe seama închiderii multor fabrici în ultimii ani. „Noi producem materia primă. Noi nu procesăm, asta e cea mai mare problemă la nivel naţional. Producem mult, producem bine, dar nu procesăm. Această parte de venit din procesare nu intră în economie.„, explică Valentin Jecu, fermier din Râmnicu Sărat.
Unitățile de producție care au rămas active fac față cu greu costurilor în creștere. Ciprian Popa, care gestionează o fabrică de panificație în județul Prahova unde se produc 4.000 de pâini pe oră, estimează că cheltuielile au crescut cu aproximativ 80% în ultimii cinci ani, deși inflația oficială este mai mică.
„Noi putem produce poate de două ori mai mult decât producem în acest moment. De ce nu producem mai mult? Pentru că consumul a scăzut. Rezilienţa consumatorilor faţă de creşteri este din ce în ce mai slabă.„, afirmă Ciprian Popa. Acesta adaugă faptul că procesatorii români nu pot fi competitivi la export deoarece competitorii europeni beneficiază de subvenții la energie și scheme de ajutor din partea statelor lor.
Întrebat despre lipsa procesării, ministrul agriculturii, Florin Barbu, a declarat pentru Observator: „În momentul de faţă avem în construcţie unităţi de procesare de aproape două miliarde de euro- în următorii trei ani România va deveni cel mai important jucător pe procesare din sud estul Europei.”
Această strategie este însă privită cu scepticism de unii producători. „Punem carul înaintea boilor. Ne gândim să deschidem capacităţi noi, când avem capacităţi care funcţionează la 50% din potenţial, fără să ne gândim de ce funcţionează la 50% din potenţial.„, punctează Ciprian Popa.
Fermierii resimt direct aceste disfuncționalități, fiind forțați să vândă la prețuri stagnante în timp ce costurile tehnologice au explodat. Cosmin Iancu, fermier, oferă un exemplu concret: „Grâul se păstrează la acelaşi nivel scăzut de 90 de bani, preţ cu care valorificam şi-n 2012. Ca să vă faceţi o idee, am achiziţionat un tractor agricol în anul 2019 cu 190.000 de euro. Astăzi acelaşi tractor se tranzacţionează la 330.000 de euro.„
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
