Vor scădea facturile la gaze? ANUNȚ DE ULTIM MOMENT! Toți românii trebuie să afle!
Exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep, programată să înceapă în anul 2027, ar putea genera o scădere a prețurilor pe piața angro din România, însă acest lucru nu garantează automat facturi mai mici pentru populație. Potrivit unei analize realizate de expertul în energie Dumitru Chisăliță, costul final plătit de consumatorii casnici va fi influențat de un mix complex de factori, de la cererea internă și exporturi, până la fiscalitate și contextul geopolitic.
CITEȘTE ȘI: ARGEȘ. Se fac ANGAJĂRI la Primăria Topoloveni! Posturile scoase la CONCURS!
Deși producția internă de gaze a României s-ar putea dubla până la finalul acestui deceniu, expertul avertizează că mecanismele pieței libere și noile proiecte industriale ar putea absorbi rapid surplusul de resurse, limitând impactul direct asupra facturilor plătite de cetățeni.
Proiectul offshore Neptun Deep este estimat să furnizeze aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze anual. În acest context, producția totală a României ar putea crește semnificativ până în 2030, în timp ce consumul național actual se situează în jurul a 10-11 miliarde de metri cubi pe an.
Această abundență de resurse interne ar trebui, teoretic, să reducă necesitatea importurilor și să stimuleze competiția. Analiza semnată de Dumitru Chisăliță indică faptul că, într-un scenariu de piață echilibrat, prețurile angro ar putea scădea cu un procent cuprins între 5% și 20% în intervalul 2027-2028, comparativ cu valorile din prezent.
De asemenea, investițiile realizate recent în infrastructura de transport a gazelor offshore ar putea contribui la optimizarea costurilor logistice, oferind un avantaj competitiv pieței locale.
Un aspect esențial subliniat de expert este că gazul românesc nu va avea un preț preferențial pentru piața internă, deoarece va fi tranzacționat într-un sistem european interconectat, unde consumatorii din regiune pot influența prețul.
„Piața gazelor nu funcționează după logica simplă a abundenței. Gazul extras din Marea Neagră nu va fi rezervat exclusiv consumatorilor români și nici nu va fi vândut la un preț „patriotic”. El va intra într-o piață europeană integrată, unde producătorii urmăresc, firesc, cel mai bun preț disponibil. Dacă Bulgaria, Ungaria sau alte piețe regionale oferă un preț mai mare, gazul va merge acolo.”
O altă barieră în calea ieftinirii gazelor este creșterea prognozată a consumului intern. România intenționează să înlocuiască centralele pe cărbune cu unități noi de producție a energiei electrice pe bază de gaze naturale.
Dacă aceste proiecte vor fi finalizate, cererea de gaze în România ar putea crește cu circa 25% până în anul 2030. Dumitru Chisăliță explică faptul că acest consum suplimentar va „înghiți” o parte considerabilă din producția Neptun Deep.
„Mai mult, România se pregătește să consume mai mult gaz, nu mai puțin. Noile centrale electrice pe gaze construite pentru înlocuirea cărbunelui vor absorbi volume importante din producția suplimentară. Estimările arată că cererea internă ar putea crește cu aproximativ 25% până în 2030. Cu alte cuvinte, o bună parte din surplusul promis este deja „vândut” înainte să fie extras.”
Prețul gazului ca marfă reprezintă doar o componentă a facturii finale. Expertul atrage atenția că politicile fiscale și tarifele reglementate de transport și distribuție pot anula eventualele scăderi ale prețului de producție.
„Există apoi problema pe care politicienii o ignoră constant: prețul gazului reprezintă doar o parte din factura plătită de consumator. Tarifele de transport și distribuție cresc, taxele se modifică, iar costurile impuse prin reglementări devin tot mai importante. Chiar dacă gazul ca marfă se ieftinește, factura finală poate rămâne la același nivel sau chiar poate crește.”
Analiza prezintă trei variante posibile pentru evoluția costurilor suportate de gospodării după intrarea în producție a zăcămintelor din Marea Neagră:
Dincolo de preț, principalul câștig al proiectului rămâne securitatea energetică. România va deveni mai puțin vulnerabilă la fluctuațiile externe și la dependența de importuri, generând totodată venituri la bugetul de stat.
„Aceasta este realitatea pe care discursul public o evită. Gazele din Marea Neagră nu garantează facturi mult mai mici. Ele oferă României mai multă siguranță energetică, reduc dependența de importuri și pot genera venituri importante pentru economie și bugetul României. Dar între avantajul strategic și beneficiul direct pentru consumator există o distanță uriașă.”
Dumitru Chisăliță avertizează că, fără politici publice orientate către protejarea consumatorului, beneficiile financiare ale exploatării ar putea să nu ajungă în buzunarele românilor.
„Adevărata întrebare nu este dacă România va extrage gaze din Marea Neagră. Adevărata întrebare este cine va beneficia de valoarea creată de these resurse: consumatorii, economia românească sau doar bugetul statului și companiile străine.”
„Dacă statul va continua să trateze energia ca pe o sursă de taxe și venituri suplimentare, românii ar putea descoperi în 2028 că trăiesc într-o țară care produce mai mult gaz ca niciodată, dar în care facturile nu sunt cu mult mai mici. Iar atunci promisiunea „gazelor ieftine din Marea Neagră” va intra în aceeași categorie cu multe alte promisiuni energetice, bune pentru campanii electorale, dar fără legătură cu realitatea din buzunarul consumatorului.”
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
