ULTIMĂ
ORĂ

VIDEO. Imagini spectaculoase! Prima cursă prin noua galerie a tunelului Robești. De unde vin numele „Sorana” și „Ilinca” de pe A1?

VIDEO. Imagini spectaculoase! Prima cursă prin noua galerie a tunelului Robești. De unde vin numele „Sorana” și „Ilinca” de pe A1?

Un nou moment important a fost atins în construcția Autostrăzii Sibiu–Pitești (A1), unul dintre cele mai complexe și așteptate proiecte de infrastructură din România. Autoritățile au anunțat realizarea primei treceri cu un autovehicul prin cea de-a doua galerie a tunelului Robești, un obiectiv strategic aflat pe secțiunea montană Boița–Cornetu.

CITEȘTE ȘI: Primarul Gentea a anunțat! Ce se întâmplă cu ștrandul din Costache Negri: DECIZIE de ultim moment pentru toți piteștenii! VIDEO!

Cu o lungime de 900 de metri, tunelul Robești reprezintă unul dintre cele șapte tuneluri care vor fi construite pe acest tronson al autostrăzii ce traversează Munții Carpați. Odată cu finalizarea străpungerii ambelor galerii, proiectul intră într-o nouă etapă de execuție.

„Sorana” și „Ilinca” – numele celor două galerii

Respectând tradiția adoptată și la alte lucrări similare din România, cele două fire ale tunelului au primit nume feminine:

  • „Sorana” – pentru sensul de mers Pitești – Sibiu;
  • „Ilinca” – pentru sensul Sibiu – Pitești.

Denumirea galeriilor simbolizează un moment important în evoluția proiectului și marchează finalizarea uneia dintre cele mai dificile etape ale construcției.

Ambele galerii au fost străpunse

După ce săptămâna trecută a fost realizată străpungerea primei galerii, constructorii au reușit acum să finalizeze și cea de-a doua galerie a tunelului Robești. Astfel, întregul tunel este acum traversabil de la un capăt la altul.

Lucrarea este executată de asocierea de constructori turci Mapa–Cengiz, una dintre cele mai experimentate companii implicate în proiectele de infrastructură din România.

După aproximativ șapte luni de la începerea lucrărilor de excavare, tunelul Robești a ajuns într-un stadiu care permite trecerea vehiculelor de șantier prin ambele galerii.

Începe etapa de amenajare interioară

Odată încheiată faza de excavare, constructorii au început pregătirile pentru montarea echipamentelor necesare realizării cămășuielii interioare a tunelului.

Această etapă presupune construirea structurii definitive din beton care va asigura rezistența și siguranța tunelului pe termen lung. De asemenea, vor urma lucrări de instalare a sistemelor de iluminat, ventilație, monitorizare și siguranță rutieră.

Potrivit datelor oficiale, progresul general al construcției tunelului Robești se apropie de 32%.

Tehnologie austriacă pentru traversarea Carpaților

Cele șapte tuneluri prevăzute pe secțiunea Boița–Cornetu vor fi construite utilizând Noua Metodă Austriacă de Tunelare (NATM).

Această tehnologie este utilizată frecvent în zonele montane dificile și presupune folosirea rezistenței naturale a rocii pentru stabilizarea galeriei. Procesul include:

  • torcretarea pereților cu beton proiectat;
  • montarea de ancore și buloni de stabilizare;
  • consolidarea progresivă a masivului stâncos.

Specialiștii explică faptul că NATM este mai flexibilă decât forarea cu utilaje gigant de tip TBM și permite adaptarea rapidă la condițiile geologice complexe întâlnite pe Valea Oltului.

În schimb, pe Secțiunea 3 a autostrăzii, la tunelul Poiana, va fi utilizată tehnologia TBM (Tunnel Boring Machine), similară celor folosite la marile proiecte europene.

Un proiect uriaș pe Valea Oltului

Secțiunea 2 a Autostrăzii Sibiu–Pitești, între Boița și Cornetu, are o lungime de 31,33 kilometri și este considerată una dintre cele mai dificile lucrări de infrastructură rutieră realizate vreodată în România.

Pe acest traseu vor fi construite:

  • 7 tuneluri rutiere;
  • aproximativ 5 kilometri de galerii subterane;
  • 24 de poduri;
  • 24 de viaducte;
  • aproximativ 11 kilometri de structuri suspendate.

Valoarea contractului se ridică la 4,25 miliarde de lei, fără TVA, finanțarea fiind asigurată prin Programul Transport.

Lucrările avansează și la tunelul Boița 1

În paralel cu lucrările de la Robești, constructorii fac progrese și la tunelul Boița 1, un alt obiectiv important de pe traseul autostrăzii.

Acesta este format din două galerii:

  • 264 metri pe sensul Sibiu – Pitești;
  • 247 metri pe sensul Pitești – Sibiu.

Primele zeci de metri au fost deja excavați, iar echipele de șantier lucrează în prezent la consolidarea portalurilor de intrare și ieșire.

Segmentul care va traversa efectiv Carpații

Secțiunile 2 (Boița–Cornetu) și 3 (Cornetu–Tigveni) formează împreună tronsonul montan al Autostrăzii Sibiu–Pitești, cu o lungime totală de 68,73 kilometri.

Acesta este segmentul care va traversa efectiv Munții Carpați și care reprezintă cea mai mare provocare tehnică a întregului proiect.

După finalizare, autostrada va asigura o conexiune rutieră rapidă și neîntreruptă între regiunile istorice ale României:

  • Banat;
  • Transilvania;
  • Muntenia;
  • Dobrogea.

Practic, România va dispune de un coridor modern de transport de aproximativ 850 de kilometri, între Constanța și Nădlac, parte a Coridorului IV Pan-European.

Legătura cu Autostrada Sibiu–Făgăraș

Importanța zonei Boița crește și prin dezvoltarea viitoarei Autostrăzi Sibiu–Făgăraș (A13), care va fi conectată cu Autostrada Sibiu–Pitești.

Noua autostradă va avea 68,04 kilometri și va fi împărțită în patru tronsoane. Proiectul include:

  • 7 noduri rutiere;
  • 12 viaducte;
  • un nod rutier complex între A1, A13 și DN7.

Valoarea contractului pentru primul tronson este de 1,89 miliarde lei fără TVA, iar termenul de finalizare este anul 2028.

Odată deschisă circulației, autostrada va prelua o parte importantă din traficul care aglomerează în prezent DN1.

Un pas înainte pentru infrastructura României

Străpungerea completă a tunelului Robești reprezintă mai mult decât un succes de șantier. Este un nou semnal că proiectul Autostrăzii Sibiu–Pitești înaintează într-un ritm susținut și că una dintre cele mai importante investiții strategice ale României începe să prindă formă.

Pentru milioane de șoferi și pentru economia națională, finalizarea acestui coridor rutier va însemna transport mai rapid, costuri logistice mai mici și o legătură modernă între provinciile istorice ale țării. După decenii de promisiuni și întârzieri, traversarea Carpaților pe autostradă devine, treptat, o realitate.

Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp

Ziarul-Obiectiv
Abonează-te la știri
Introdu adresa ta de email și primește săptămânal un email cu cele mai importante știri!
© 2024 Ziar Obiectiv.