România intră într-o nouă eră a identificării. Trei tipuri de buletine vor putea fi folosite în paralel!
România se pregătește pentru o schimbare majoră în modul în care cetățenii își dovedesc identitatea. Portofelul European de Identitate Digitală, cunoscut sub numele de EUDI, urmează să aducă o nouă etapă a digitalizării, însă buletinele clasice nu vor dispărea peste noapte.
Pentru o perioadă, românii vor putea avea de-a face cu trei forme de identificare: cartea de identitate tradițională, cartea electronică de identitate cu cip și identitatea digitală din portofelul EUDI.
CITEȘTE ȘI: ULTIMĂ ORĂ! ANGAJĂRI la o ȘCOALĂ din Pitești! Mai multe POSTURI scoase la CONCURS!
Faptul că România emite deja cărți electronice de identitate nu înseamnă că buletinele clasice existente își pierd imediat valabilitatea.
Documentele deja emise pot fi folosite până la data expirării înscrisă pe acestea. Există însă și un termen-limită stabilit la nivel european pentru cărțile de identitate fără cip: 3 august 2031.
Astfel, trecerea la noul sistem se va face gradual, iar românii nu vor fi obligați să își schimbe imediat documentul doar pentru că există o variantă electronică.
Perioada următoare va fi una de tranziție atât pentru cetățeni, cât și pentru instituții.
Vor exista în paralel:
Potrivit calendarului european prezentat în comunicat, portofelul EUDI ar urma să fie pus la dispoziție până la 6 decembrie 2026.
Pentru bănci, firme de asigurări și alte instituții care trebuie să verifice identitatea clienților, schimbarea va fi una importantă. Sistemele informatice vor trebui să poată recunoaște și valida documente și identități provenite din tehnologii diferite.
Noua carte de identitate nu este doar un buletin clasic pe care a fost adăugat un cip.
Modul în care este verificată autenticitatea documentului se schimbă radical.
„Diferența dintre a citi un buletin vechi și a valida o carte electronică de identitate este mai mare decât pare. La documentul clasic, verificarea este probabilistică (…) La documentul cu cip, verificarea devine criptografică. Răspunsul nu mai este că arată autentic, ci că este autentic, semnat de statul care l-a emis. Este o schimbare de natură, nu de precizie”, explică Alexandru Bora, Product Owner la Qoobiss.
Pe scurt, în cazul unui document tradițional sunt analizate elemente precum hologramele, fonturile sau microtextul pentru a se determina dacă actul pare autentic. În cazul cărții electronice, cipul permite verificarea criptografică a autenticității.
Cartea electronică include, într-o zonă securizată, date biometrice precum imaginea facială și amprentele titularului. Documentul oferă, de asemenea, funcționalitate pentru semnătură electronică calificată și include componenta aferentă cardului național de sănătate.
Digitalizarea aduce un nivel suplimentar de securitate, dar nu rezolvă toate problemele.
Un cip valid poate demonstra că documentul este autentic. Nu poate demonstra însă, de unul singur, că persoana care îl prezintă este chiar titularul buletinului.
Problema este cu atât mai importantă în cazul verificărilor făcute la distanță, de exemplu atunci când un client își deschide un cont bancar online.
În aceste situații, biometria și tehnologiile capabile să detecteze tentativele de fraudare a verificărilor video vor avea un rol tot mai important.
Odată cu Portofelul European de Identitate Digitală, accentul se va muta de la verificarea fizică a unui document la verificarea unei identități digitale.
„Verificarea identității nu dispare odată cu portofelul, ci se mută. Nu mai verifici dacă documentul este fals, ci dacă declarația de identitate este validă, dacă nu a fost revocată și dacă persoana care o prezintă este titularul”, explică Alexandru Bora.
Cu alte cuvinte, instituțiile nu vor mai trebui să se concentreze doar pe întrebarea „este buletinul fals?”, ci și pe întrebări precum „este identitatea validă?” și „persoana care o folosește este titularul?”
Pentru instituțiile financiare urmează și un termen european important.
De la 6 decembrie 2027, entitățile care au obligația legală de a utiliza autentificarea puternică pentru identificarea online, inclusiv băncile, vor trebui să accepte Portofelul European de Identitate Digitală.
Practic, instituțiile vor avea la dispoziție aproximativ un an de la introducerea portofelului pentru a-și pregăti sistemele și procedurile necesare.
Nu este vorba doar despre instalarea unor programe noi. Băncile și celelalte instituții vor trebui să își adapteze infrastructura tehnică, procedurile interne și metodele prin care verifică identitatea clienților.
Potrivit datelor prezentate în comunicat, cea mai recentă estimare publică indică faptul că aproximativ 35% dintre companiile din România folosesc soluții de verificare a identității la distanță.
Calendarul european pune însă presiune pe instituțiile care nu au făcut încă această tranziție.
Digitalizarea nu mai reprezintă doar o modalitate de a face serviciile mai rapide și mai ușor de accesat. Pentru anumite instituții, ea devine și o obligație de conformitate, cu termene precise.
Pentru cetățeni, mesajul cel mai important este simplu: buletinul clasic nu dispare imediat.
Documentele deja emise rămân utilizabile până la expirare, în limitele termenelor stabilite de legislația europeană. În același timp, noile cărți electronice de identitate sunt introduse treptat, iar începând cu următoarea etapă va apărea și identitatea digitală din portofelul EUDI.
România intră, astfel, într-o perioadă în care trei sisteme de identificare vor funcționa în paralel.
Pentru cetățeni, schimbarea va fi graduală. Pentru bănci și celelalte instituții care verifică identitatea, însă, perioada următoare înseamnă o transformare profundă a modului în care este confirmată identitatea unei persoane.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
