„Cele cinci trepte ale vindecării”. DEZVĂLUIREA Conf. dr. Adrian Tase despre terapiile care schimbă medicina!
Medicina contemporană se află într-un punct de întâlnire fascinant între rigoarea științifică, experiența clinică și capacitatea de a înțelege organismul uman printr-o perspectivă integratoare. De la bisturiu și stent până la medicamente, impulsuri electrice și dimensiunea spirituală a vindecării, terapiile medicale pot fi privite printr-o veritabilă „hartă” a mecanismelor care acționează asupra corpului și, uneori, asupra întregii ființe.
CITEȘTE ȘI: ULTIMĂ ORĂ! ANGAJĂRI la o ȘCOALĂ din Pitești! Mai multe POSTURI scoase la CONCURS!
Pornind de la această perspectivă, Conf. dr. Adrian Tase, reputat cardiolog argeșean, propune o abordare originală asupra terapiilor medicale, pe care o construiește pornind de la disciplinele fundamentale ale medicinei și de la o idee formulată de unul dintre cei mai importanți cardiologi ai lumii, profesorul Eugene Braunwald.
„Medicina se află în zodia binelui, undeva la intersecția dintre adevărul științific insuflat studenților încă din primii ani de facultate și flerul diagnostic dezvoltat cu trudă în arena clinică”, explică cunoscutul medic argeșean.
În opinia sa, evoluția medicinei a făcut ca discipline considerate odinioară strict „preclinice” să ajungă astăzi direct la patul pacientului. Biofizica și biochimia, spre exemplu, nu mai reprezintă simple capitole teoretice din formarea medicului, ci furnizează instrumente esențiale pentru diagnosticul și tratamentul bolilor.
„În curricula facultăților de medicină, materii ca biofizica și biochimia sunt fundamentale. Disciplinele numite cândva preclinice au ajuns la patul bolnavului, oferind rigurozitate științifică”, subliniază Conf. dr. Adrian Tase.
Rezultatul acestei transformări este spectaculos: laboratoarele moderne furnizează biomarkeri decisivi pentru diagnostic, imagistica permite explorarea organismului cu o precizie fără precedent, iar medicina intervențională a deschis drumul către proceduri tot mai sofisticate și mai puțin traumatizante.
„Laboratoarele livrează secțiilor clinice biomarkeri decisivi pentru diagnostic, imagistică de mare acuratețe, intervenții angiografice, electrofiziologice și minim invazive”, arată cardiologul argeșean.
Unul dintre punctele de plecare ale acestei viziuni este o idee atribuită profesorului Eugene Braunwald, personalitate emblematică a cardiologiei mondiale și profesor la Harvard Medical School. Conf. dr. Adrian Tase povestește că a aflat această perspectivă chiar de la marele cardiolog american, în cadrul unui congres al American College of Cardiology desfășurat la New Orleans.
„Dr. Eugene Braunwald de la Universitatea de Medicină Harvard, unanim considerat drept cel mai mare cardiolog din istorie, compară experții medicali din cadrul unor subspecialități cu meseriași tradiționali. Am aflat această informație direct din gura profesorului, la un congres al Colegiului de Cardiologie American (ACC) desfășurat la New Orleans”, rememorează reputatul medic argeșean.
Metafora este sugestivă și permite o înțelegere aparte a modului în care diferitele specialități medicale intervin asupra organismului.
Chirurgul cardiovascular și specialistul intervenționist pot fi priviți drept „mecanicul”, cardiologul clinician care utilizează tratamente medicamentoase drept „chimistul”, în timp ce specialistul în ritmologie și electrofiziologie devine „electricianul”.
„Potrivit acestui concept, chirurgii cardiovasculari și specialiștii intervenționiști sunt asimilați mecanicului, cardiologii clinicieni care lucrează cu medicamente corespund chimistului, iar ritmologii din laboratorul de electrofiziologie sunt comparați cu electricianul”, explică Conf. dr. Adrian Tase.
Prima dintre aceste dimensiuni este cea biomecanică. Medicina chirurgicală și intervențională operează asupra structurilor anatomice folosind instrumente care, în esență, traduc principiile mecanicii în gesturi terapeutice.
„Biomecanica este ilustrată în chirurgie prin bisturiu, în obstetrică-ginecologie prin chiuretă, în ortopedie prin fierăstrău, bormașină, ciocan, răzuitor, daltă, tije, șuruburi, iar în stomatologie prin turbină, clește, extractor, freză”, enumeră medicul.
În cardiologie, această dimensiune capătă o complexitate aparte. Intervențiile moderne permit repararea, susținerea sau înlocuirea unor mecanisme esențiale pentru funcționarea aparatului cardiovascular.
„În domeniul cardiovascular, mecanicul montează pacemakere și defibrilatoare, stenturi pe coronare și alte artere, valve metalice, bypassuri aortocoronariene sau iliofemurale”, explică Conf. dr. Adrian Tase.
Este imaginea unei medicine în care tehnologia a devenit o extensie a mâinii medicului, iar precizia intervenției poate face diferența dintre boală și recuperare.
A doua dimensiune este cea biochimică, în care medicamentul devine instrumentul prin care sunt influențate mecanismele biologice ale organismului. „În general, biochimia se traduce prin acțiunea medicamentelor, alchimistul Paracelsus fiind un reper istoric. Dinamica acestui proces are în centru receptorul farmacologic”, spune cunoscutul cardiolog argeșean.
Progresul farmacologiei a schimbat radical tratamentul unor boli care, în trecut, necesitau intervenții invazive.
Un exemplu este boala ulceroasă, în cazul căreia inhibitorii pompei de protoni au produs o adevărată schimbare de paradigmă. „În unele boli grave, cum este ulcerul digestiv, inhibitorii pompei de protoni realizează vindecări spectaculoase, fără a mai fi necesară intervenția chirurgicală”, punctează Conf. dr. Adrian Tase.
În bolile cardiovasculare, arsenalul terapeutic modern contribuie, de asemenea, la ameliorarea prognosticului pacienților și la creșterea calității vieții. „În bolile cardiovasculare, medicamentele moderne ameliorează semnificativ calitatea vieții și longevitatea”, afirmă medicul.
În aceeași categorie largă a substanțelor farmacologic active, acesta atrage atenția și asupra unor substanțe care nu sunt medicamente propriu-zise, dar care au efecte biologice importante. „Nu în ultimul rând, vorbim aici și de substanțe farmacologic active non-medicamentoase cum sunt cafeaua, alcoolul, nicotina, drogurile”, precizează reputatul cardiolog.
O altă dimensiune terapeutică este cea electrică. Ritmul inimii depinde de un sistem complex de generare și transmitere a impulsurilor electrice, iar medicina modernă poate interveni inclusiv asupra acestor mecanisme.
De aici și metafora „electricianului”. „Cardiologul electrician dă șocuri dozate în Jouli, face ablații, implantează pacemakere și defibrilatoare-cardioverter”, explică Conf. dr. Adrian Tase.
Această zonă a cardiologiei a cunoscut o dezvoltare impresionantă, procedurile electrofiziologice permițând tratamentul unor tulburări de ritm care, în anumite situații, pot pune viața în pericol.
Medicul amintește și faptul că utilizarea terapeutică a electricității nu se limitează la cardiologie. „În trecut, s-au aplicat șocuri electrice și în psihiatrie”, arată acesta.
Perspectiva propusă de Conf. dr. Adrian Tase depășește însă granițele stricte ale intervenției mecanice, biochimice sau electrice și deschide discuția despre efectele unor stimuli asupra stării generale a omului.
Un astfel de exemplu este muzica. „Există și terapeuți care valorifică biovibe-ul benefic din muzică”, spune cardiologul.
Medicul face o distincție sugestivă între vibrațiile asociate unor surse care pot produce disconfort și cele care induc o stare de bine. „Cu toții am călătorit, măcar o dată în viață, pe uscat sau pe apă, cu un vehicul echipat diesel și știm că nu ne-am simțit prea bine. Astfel de vibrații nu au, în niciun caz, calități terapeutice. În contrast, vibe-ul muzical creează o stare de bine”, afirmă Conf. dr. Adrian Tase.
Este, în esență, o invitație la o discuție mai amplă despre relația dintre organism, stimuli externi, emoție și starea de bine — un teritoriu care intersectează medicina cu psihologia și cu experiența umană.
Cea mai profundă treaptă a perspectivei propuse de cardiolog este însă cea spirituală. Conf. dr. Adrian Tase aduce în discuție energia pe care credincioșii o asociază participării la Sfânta Liturghie și experiențele religioase considerate vindecătoare. „Mai mult chiar, energia divină degajată în timpul Sfintei Liturghii are efecte benefice pentru credincioșii racordați spiritual la această sursă”, afirmă medicul argeșean.
Acesta amintește, în acest context, relatările biblice despre vindecări miraculoase, dar și locuri devenite simboluri ale speranței și credinței, precum Lourdes sau Izbuc. „Vindecările miraculoase din Biblie, coroborate cu cele constatate la mânăstiri precum Lourdes sau Izbuc sunt argumente în acest sens”, spune Conf. dr. Adrian Tase.
Un episod din Noul Testament este folosit de cardiolog pentru a ilustra această idee. Este vorba despre femeia care, potrivit relatărilor evanghelice, credea cu putere că atingerea hainei Mântuitorului îi va aduce vindecarea. „Parafrazând textul neotestamentar din trei evanghelii, cu credința ardentă că atingerea hainei Lui o va vindeca, femeia a simțit în acel moment că s-a oprit metroragia”, explică acesta.
În relatarea biblică, Iisus întreabă cine L-a atins, după ce simte că „a ieșit o putere” din El. Pentru Conf. dr. Adrian Tase, acest episod poate fi privit, în cheia perspectivei sale bioanalogice, drept o ilustrare a unei terapii de natură energetică. „Știind că a ieșit o putere din El, Mântuitorul a întrebat cine L-a atins. Deducem că aceasta este o terapie energetică”, afirmă cardiologul.
Toate aceste perspective sunt reunite de medic într-un model conceptual care pornește de la științele fundamentale și urmărește diferitele modalități prin care poate fi influențat organismul uman.
„Așadar, pornind de la ideea genială a părintelui cardiologiei moderne, am construit cinci trepte terapeutice raportate la științe fundamentale”, concluzionează Conf. dr. Adrian Tase.
Modelul propus trasează astfel un arc de la biomecanică, prin intervenții chirurgicale și proceduri medicale, la biochimie, prin acțiunea medicamentelor, apoi la bioelectricitate, prin electrofiziologie și dispozitive cardiace, continuând cu dimensiunea vibrațională, asociată muzicii și stării de bine, și ajungând la dimensiunea energetic-spirituală.
Dincolo de terminologie și de metaforele utilizate, perspectiva propusă de reputatul cardiolog argeșean deschide o discuție amplă despre însăși evoluția medicinei: de la tratamentul strict al organului bolnav la o viziune tot mai sofisticată asupra pacientului și asupra interacțiunilor dintre corp, medicament, tehnologie, mediu, emoție și spiritualitate.
Într-o epocă în care medicina dispune de tehnologii inimaginabile pentru generațiile trecute, întrebarea fundamentală rămâne aceeași: cât de departe poate merge știința în înțelegerea mecanismelor vindecării și unde începe teritoriul pe care omul îl privește încă prin lentilele credinței, ale experienței și ale misterului?
Iar răspunsul, sugerează Conf. dr. Adrian Tase, poate fi că medicina modernă nu trebuie privită exclusiv printr-o singură lentilă, ci ca pe un edificiu în care mai multe forme de cunoaștere se întâlnesc în aceeași finalitate: binele și vindecarea pacientului.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
