MAREA NEGOCIERE de la Bruxelles care poate conta mai mult decât numele viitorului premier! MIZĂ URIAȘĂ pentru România!
În timp ce scena politică de la București este dominată de negocierile pentru viitorul premier și formula noului Guvern, la Bruxelles se poartă o bătălie cu efecte mult mai lungi pentru România. Este negociat viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, iar miza pentru țara noastră este uriașă: banii pentru coeziune, agricultură, infrastructură, dezvoltare regională și competitivitatea companiilor românești.
CITEȘTE ȘI: ULTIMĂ ORĂ! Spitalul Județean de Urgență Pitești ANGAJEAZĂ! Ce POSTURI au fost scoase la CONCURS?
România cere un buget european „ambițios” și alocări consistente pentru reducerea decalajelor față de statele dezvoltate. De cealaltă parte, Germania, Țările de Jos, Danemarca, Austria, Finlanda și Suedia, state contributoare nete importante, cer reducerea cu sute de miliarde de euro a propunerii Comisiei Europene.
Confruntarea este una strategică.
Statele contributoare nete vor un buget mai restrâns și cer ca fondurile europene să fie concentrate în special pe apărare, securitate, competitivitate, migrație și suveranitate europeană. Ele se opun, totodată, unei noi runde de împrumuturi comune pentru acoperirea diferenței de finanțare.
România se află în tabăra opusă. Bucureștiul face parte din grupul „Prietenii Coeziunii”, format din 16 state care susțin menținerea unei politici europene puternice de reducere a diferențelor economice dintre statele membre.
Pentru România, fondurile de coeziune înseamnă bani pentru infrastructură, transport, dezvoltare regională, servicii publice și economie, în timp ce Politica Agricolă Comună este esențială pentru agricultură.
Președintele Nicușor Dan a transmis clar poziția României după întâlnirea de la București cu președintele Consiliului European, António Costa.
„Ne dorim un buget al Uniunii Europene ambițios, ne dorim sume consistente pentru capitolul de coeziune și capitolul de agricultură, tocmai pentru ca să reparăm decalajele între cetățenii diferitelor țări europene”, a declarat șeful statului.
România vrea, de asemenea, ca firmele din statele mai puțin dezvoltate să aibă acces real la fondurile destinate competitivității.
„Ne interesează foarte tare pilonul cu privire la competitivitate, din nou aici țintim o reducere a decalajului între țări europene”, a explicat Nicușor Dan.
Pe scurt, Bucureștiul nu vrea ca noile priorități ale Europei – în special apărarea și securitatea – să fie finanțate prin reducerea banilor destinați coeziunii și agriculturii.
Comisia Europeană propune cinci noi surse de venit pentru bugetul UE.
Pe listă se află veniturile provenite din mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), o contribuție legată de deșeurile electronice necolectate, veniturile din certificatele de emisii ETS, o resursă bazată pe accizele la tutun și o contribuție aplicată companiilor mari.
Nu toate aceste măsuri ar însemna o taxă directă plătită de cetățean. Unele presupun redirecționarea către bugetul european a unei părți din veniturile care ajung în prezent la statele membre, iar altele ar funcționa prin contribuții naționale calculate după anumite criterii.
Mecanismul CBAM, prin care UE taxează carbonul asociat anumitor produse importate din afara Uniunii, pare în acest moment una dintre cele mai ușor de acceptat variante.
Comisia Europeană propune ca 75% din veniturile CBAM să ajungă la bugetul UE, estimând încasări medii de aproximativ 1,4 miliarde de euro anual.
O altă propunere importantă vizează deșeurile electrice și electronice care nu sunt colectate.
Formula analizată presupune o contribuție de 2 euro pentru fiecare kilogram de e-deșeuri necolectate, sumă care ar urma să fie ajustată anual cu inflația.
Estimarea Comisiei: aproximativ 15 miliarde de euro pe an.
Comisia propune și transferarea către bugetul european a unei părți din veniturile generate de sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii.
Estimarea este de aproximativ 9,6 miliarde de euro anual, însă statele membre sunt mai împărțite în privința acestei soluții.
Propunerea privind accizele la tutun ar putea aduce în jur de 11,2 miliarde de euro anual, însă numeroase state membre se opun.
Și mai dificilă este contribuția CORE, care ar viza companiile cu o cifră de afaceri netă anuală de cel puțin 100 de milioane de euro. IMM-urile ar fi exceptate.
Bruxelles-ul estimează venituri de aproximativ 6,8 miliarde de euro pe an, însă majoritatea statelor membre resping în prezent această soluție.
În total, noile resurse și modificările propuse pentru mecanismele existente ar putea aduce aproximativ 66 de miliarde de euro anual pentru viitorul buget european.
Banii nu ar servi doar noilor priorități. UE trebuie să înceapă și rambursarea împrumuturilor contractate prin programul NextGenerationEU, lansat după pandemia de COVID-19.
Obiectivul Comisiei este ca noile venituri să permită finanțarea priorităților europene și plata datoriei fără o creștere excesivă a contribuțiilor statelor membre.
Președintele Consiliului European, António Costa, a descris următoarele luni drept „cruciale”.
La București, acesta a subliniat că viitorul buget trebuie să permită Europei să finanțeze apărarea, securitatea, competitivitatea și inovarea, fără să abandoneze agricultura și politica de coeziune.
În același timp, resursele europene sunt limitate, iar contribuțiile naționale trebuie menținute la un nivel rezonabil. Tocmai de aceea, Costa consideră esențial un compromis privind noile surse de venit.
Negocierea de la Bruxelles poate avea efecte până în 2034.
Un premier se poate schimba în câteva luni sau în câțiva ani. Bugetul european, odată negociat și adoptat, va stabili însă timp de șapte ani cât spațiu financiar va exista pentru dezvoltarea statelor membre.
Pentru România, rezultatul va influența direct banii disponibili pentru infrastructură și reducerea decalajelor de dezvoltare, finanțarea agriculturii și accesul companiilor românești la programele europene de competitivitate.
Cu alte cuvinte, în timp ce la București se negociază cine va conduce România, la Bruxelles se negociază o parte importantă din resursele cu care țara va putea să se dezvolte în următorii șapte ani.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
