S-A AFLAT! ORAȘELE ȘI STAȚIUNILE CELEBRE din România care DISPAR DEFINITIV! HARTA ROMÂNIEI SE SCHIMBĂ DIN TEMELII!
România ar putea avea o cu totul altă hartă administrativă! Un proiect de reorganizare discutat în PSD ar putea schimba statutul a 148 de orașe și municipii, ar putea duce la comasarea a numeroase comune și chiar la redesenarea granițelor județelor. Printre localitățile care ar putea pierde statutul urban se află stațiuni turistice celebre, precum Sinaia, Predeal, Bușteni, Băile Herculane, Eforie și Sovata. Nici orașele din Argeș, Topoloveni și Costești, nu sunt în afara discuției.
Harta României s-ar putea schimba din temelii dacă planurile de reorganizare administrativ-teritorială vor fi puse în practică. Reforma nu vizează doar comunele mici, care ar putea fi unite pentru a forma unități administrative mai mari, ci și orașele care nu mai au suficienți locuitori pentru a-și păstra statutul.
Potrivit datelor recensământului din 2021, 148 de orașe și municipii din România au mai puțin de 10.000 de locuitori. Dintre acestea, 146 sunt orașe, iar două sunt municipii: Orșova și Beiuș.
Dacă pragul de 10.000 de locuitori ar fi aplicat ca reper în reorganizare, toate aceste localități ar putea intra în analiza privind schimbarea statutului administrativ sau comasarea cu alte unități teritoriale.
Important: nu există, în acest moment, o decizie prin care aceste orașe să devină comune. Numărul populației este doar unul dintre criteriile luate în calcul.
Lista localităților cu mai puțin de 10.000 de locuitori cuprinde numeroase destinații turistice cunoscute în toată țara.
Potrivit recensământului din 2021, situația unora dintre acestea este următoarea:
Sunt localități cu profil turistic puternic, dar care nu mai ating pragul demografic de 10.000 de locuitori. O eventuală retrogradare administrativă nu ar însemna dispariția lor de pe hartă și nici pierderea activității turistice. Ar putea însemna însă transformarea în comune sau integrarea într-o unitate administrativ-teritorială mai mare.
Cele mai multe orașe care nu ating pragul de 10.000 de locuitori se găsesc în județul Vâlcea, unde nouă localități ar putea intra în analiza reorganizării: Băbeni, Băile Govora, Băile Olănești, Bălcești, Berbești, Brezoi, Călimănești, Horezu și Ocnele Mari.
Urmează județul Suceava, cu opt orașe, iar Maramureș și Sibiu au câte șapte. În județele Arad, Bihor, Gorj, Mureș și Timiș există câte șase localități urbane care nu ating pragul analizat. Printre cele mai mici orașe din România se numără Băile Tușnad, Nucet, Vașcău și Băile Govora.
Situația este și mai complicată dacă analizăm localitățile cu populație sub 5.000 de locuitori. În această categorie se găsesc 38 de orașe, unele având abia puțin peste 1.000 de locuitori. Problema ridicată de inițiatorii reformei este că aceste localități continuă să aibă administrații organizate și cheltuieli specifice statutului urban, chiar dacă populația lor a scăzut considerabil.
„Tu n-ai cifre de oraș, dar ai organigrame de oraș”, a declarat Dragoș Benea, europarlamentar PSD și coordonatorul grupului de lucru care pregătește reorganizarea.
Acesta a explicat că reforma ar trebui să țină cont nu doar de populație, ci și de capacitatea financiară și administrativă a fiecărei localități.
Reorganizarea nu se oprește la localitățile urbane. Comunele cu populație redusă ar putea fi unite, astfel încât să rezulte unități administrative mai mari, cu resurse financiare și capacitate de investiții sporite. Un exemplu invocat în dezbatere este situația comunelor cu mai puțin de 5.000 de locuitori, pentru care se discută posibilitatea reorganizării.
Președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, a susținut că numeroase primării nu își pot acoperi din venituri proprii nici măcar cheltuielile salariale.
Acesta a afirmat că, în județul Botoșani, nici 20% dintre primării nu ar reuși să își susțină singure plata salariilor. În opinia sa, comasarea ar putea reduce cheltuielile administrative și numărul funcțiilor de conducere.
Una dintre cele mai importante componente ale discuției privește chiar organizarea județelor. Un scenariu avansat în dezbaterea inițială pornește de la actuala structură a celor 15 Curți de Apel din România. Dacă acest model ar fi transpus în organizarea administrativă, țara ar putea ajunge la 15 județe, față de cele 41 existente în prezent. Ar însemna comasarea a numeroase județe și redesenarea granițelor administrative.
Dragoș Benea a precizat însă că modelul celor 15 Curți de Apel reprezintă doar un posibil punct de plecare, nu o decizie privind numărul final de județe. În plus, această variantă trebuie privită distinct de discuțiile privind reorganizarea comunelor și orașelor.
Obiectivul declarat al reformei este crearea unor administrații locale mai eficiente, care să își poată susține cheltuielile și să aibă capacitatea de a atrage fonduri pentru investiții. Vor conta populația, situația financiară, infrastructura, serviciile publice, conectivitatea și perspectivele de dezvoltare.
În acest moment, nu există o listă definitivă a orașelor care vor deveni comune, a comunelor care vor fi comasate sau a județelor care ar putea dispărea ca unități administrative distincte. Cert este că o asemenea reformă ar putea schimba radical organizarea României, de la primăriile din cele mai mici sate până la actualele granițe județene.
Iar dacă planurile vor deveni realitate, harta administrativă pe care o cunoaștem astăzi ar putea arăta cu totul diferit.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
