SCANDAL monstru între AUR și Ministerul Mediului! Pe ce s-au cheltuit cei 373.600 de lei?
Ministerul Mediului reacționează după acuzațiile lansate de AUR privind modul în care a fost elaborată Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026-2030. Instituția susține că informațiile prezentate public de partid sunt eronate și explică unde au ajuns banii. Studiul tehnic care a stat la baza strategiei a costat 373.600 de lei, fără TVA, deși Guvernul aprobase încă din 2022 un plafon de până la 500.000 de lei.
Disputa privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026-2030 escaladează. După ce liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a acuzat Ministerul Mediului că a cheltuit bani publici pentru a contracta firme private, deși instituția are propriul personal de specialitate, ministerul vine cu o serie de precizări.
Reprezentanții instituției susțin că AUR a prezentat informații false atât despre costul documentului, cât și despre modul în care acesta a fost elaborat și aprobat.
„Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor dezminte informaţiile false propagate în spaţiul public de partidul AUR cu privire la costurile, elaborarea şi traseul instituţional al Strategiei naţionale pentru conservarea biodiversităţii 2026–2030”, a transmis ministerul.
Ministerul precizează că suma plătită pentru studiul tehnic care a stat la baza strategiei a fost de 373.600 de lei fără TVA.
Suma este mai mică decât plafonul de 500.000 de lei aprobat de Guvern încă din 2022 pentru realizarea proiectului. Finanțarea a fost asigurată din Fondul pentru Mediu.
Instituția subliniază însă că banii nu au fost cheltuiți pentru simpla redactare a unui document de câteva zeci de pagini.
Contractul a vizat realizarea unui studiu tehnic complex, împărțit în opt activități, care a presupus analize, evaluări, consultări și stabilirea unor obiective și indicatori pentru următorii ani.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a apărat cheltuiala și a pus suma în contextul importanței strategiei.
„O strategie naţională cu o miză de un miliard pentru România, o strategie care va fi aplicată patru ani de zile de acum încolo, a costat, dintr-un fond care are ca scop expres inclusiv astfel de studii, 373.600 de lei fără TVA”, a declarat Diana Buzoianu.
Ministrul a făcut și o comparație cu subvenția primită de AUR, afirmând că partidul ar fi încasat în 2025 peste 27,5 milioane de lei de la bugetul de stat.
Potrivit Ministerului Mediului, contractul nu a însemnat doar redactarea strategiei finale.
Specialiștii implicați în proiect au trebuit să analizeze:
Strategia propriu-zisă reprezintă doar cea de-a opta activitate din contract, susține ministerul.
Cu alte cuvinte, suma de 373.600 de lei a acoperit întregul proces tehnic care a stat la baza documentului strategic.
Un alt punct contestat de AUR este implicarea unor entități private.
Ministerul Mediului precizează că studiul a fost realizat de o asociere formată din două societăți comerciale și Societatea Ornitologică Română, organizație nonprofit.
Instituția respinge însă acuzația că strategia ar fi fost „predată” unor firme private și susține că ministerul a păstrat controlul asupra întregului proces.
„Ministerul a stabilit cerinţele tehnice, a organizat achiziţia, a analizat livrabilele, a solicitat revizuiri, a coordonat consultările şi a promovat documentul pentru aprobare”, se arată în comunicatul ministerului.
Astfel, firmele și experții externi au furnizat expertiza tehnică, în timp ce Ministerul Mediului a avut rolul de coordonare, verificare și aprobare.
AUR a susținut că Ministerul Mediului are deja o structură specializată în domeniul biodiversității și că nu ar fi fost necesară cheltuirea banilor pentru contractarea unor entități externe.
Ministerul răspunde că Direcția Biodiversitate are în prezent 13 angajați, care trebuie să gestioneze simultan numeroase responsabilități.
Printre acestea se numără legislația europeană, raportările către Comisia Europeană, procedurile de infringement, convențiile internaționale, CITES, speciile protejate, ariile naturale protejate, biosecuritatea și fondul cinegetic.
Potrivit instituției, elaborarea unei strategii naționale necesită însă o expertiză mult mai largă: cercetare științifică, analiză juridică, evaluări financiare, indicatori, date de specialitate și consultarea mai multor sectoare economice.
Ministerul Mediului invocă și precedentul strategiei anterioare.
Strategia pentru perioada 2014-2020, aprobată în 2013, ar fi fost realizată în cadrul unui proiect UNDP/GEF cu o valoare de 460.000 de dolari.
Instituția folosește acest exemplu pentru a arăta că apelarea la experți și parteneri externi pentru elaborarea unor documente strategice nu reprezintă o premieră.
Ministerul prezintă și cronologia proiectului pentru a demonstra că documentul a trecut prin mai multe etape de verificare și consultare.
Contractul pentru studiul tehnic a fost semnat la 11 septembrie 2025, iar prima versiune tehnică a strategiei a fost finalizată la 30 ianuarie 2026.
Ulterior, documentul a fost analizat de specialiștii ministerului și de reprezentanții instituțiilor aflate în subordine sau coordonare.
Procedura de evaluare de mediu a început la 20 martie 2026, iar o nouă versiune a strategiei a fost finalizată la 7 mai.
O zi mai târziu, pe 8 mai, a început consultarea publică.
Strategia a trecut și prin procedura de avizare interministerială.
Ministerul Mediului spune că au transmis observații Ministerul Energiei, Hidroelectrica, Ministerul Economiei și Ministerul Agriculturii.
În total, centralizatorul consultărilor a cuprins 31 de observații.
Ministerul susține că fiecare propunere a primit un răspuns argumentat, iar o parte dintre observații au fost acceptate și au dus la modificarea documentului.
Guvernul a aprobat inițial Strategia pentru biodiversitate pe 23 iulie 2026.
Ulterior, hotărârea a fost retrasă. Ministerul Mediului a explicat că măsura a fost luată pentru eliminarea unui risc juridic generat de un demers al PSD în instanță.
Documentul a ajuns apoi în Parlament și a fost adoptat definitiv la 6 august 2026.
Reacția Ministerului Mediului vine după acuzațiile formulate de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.
Acesta a acuzat Guvernul de risipirea banilor publici și a susținut că Ministerul Mediului a apelat la entități private pentru elaborarea Strategiei privind biodiversitatea, deși instituția dispune de personal specializat.
Senatorul AUR a cerut Curții de Conturi să verifice legalitatea și oportunitatea cheltuielilor, precum și modul în care documentul finanțat din bani publici a ajuns să fie transformat în proiect legislativ.
Ministerul respinge însă ideea că strategia ar fi fost realizată independent de instituție.
Potrivit reprezentanților ministerului, contractorii au furnizat expertiza tehnică, însă instituția a stabilit cerințele, a verificat documentele, a solicitat modificări, a coordonat consultările și a gestionat procedura de avizare.
Dincolo de disputa politică privind cei 373.600 de lei, Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026-2030 stabilește direcțiile României în ceea ce privește protejarea speciilor și habitatelor, administrarea ariilor naturale protejate, monitorizarea biodiversității și identificarea surselor de finanțare.
Ministerul Mediului susține că strategia are o miză financiară și instituțională considerabilă, iar suma plătită pentru studiul tehnic reprezintă costul expertizei necesare pentru fundamentarea documentului.
De cealaltă parte, AUR consideră că este necesară verificarea modului în care au fost utilizați banii publici.
Astfel, disputa nu mai este doar despre cât a costat strategia, ci și despre cât de justificată a fost externalizarea expertizei și dacă statul a obținut un rezultat pe măsura banilor cheltuiți.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
