ULTIMĂ ORĂ! NOUA grilă de salarizare a bugetarilor: cine CÂȘTIGĂ și cine PIERDE după ultimele MODIFICĂRI!
Noua variantă a Legii salarizării, publicată pe 20 august, schimbă semnificativ echilibrul dintre familiile ocupaționale. Administrația și mai multe categorii de primari ies în avantaj, în timp ce cercetarea științifică este printre marii perdanți. Armata, Poliția și serviciile nu au primit nicio modificare de coeficient.
CITEȘTE ȘI: ULTIMĂ ORĂ! ANGAJĂRI la o ȘCOALĂ din Pitești! Mai multe POSTURI scoase la CONCURS!
Ultima formă a proiectului noii Legi a salarizării aduce o reducere a valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei, însă aceasta nu este singura schimbare. Compararea grilelor din iulie și august arată că, în spatele reducerii generale, au fost operate sute de modificări ale coeficienților.
Din cele 2.980 de valori comparabile, coeficientul a fost majorat în 287 de cazuri, redus în 111 cazuri, iar în 2.582 de situații a rămas neschimbat.
Cea mai spectaculoasă schimbare apare în familia ocupațională Administrație. Din 1.366 de valori analizate, 89 de coeficienți au fost majorați și niciunul nu a fost redus. În 1.277 de cazuri, valorile au rămas identice.
În unele situații, creșterile sunt considerabile. Pentru consilieri, consilieri juridici, consilieri în achiziții publice sau experți, grad superior, din administrația centrală, un coeficient crește de la 1,976 la 2,80, ceea ce înseamnă o majorare de 41,7%.
Salariul brut corespunzător urcă astfel de la aproximativ 8.102 lei la 11.200 de lei, în ciuda reducerii valorii de referință generale.
Și auditorii beneficiază de ajustări importante. Într-unul dintre cazuri, coeficientul crește de la 2,2823 la 2,9848, iar salariul din grilă ajunge de la aproximativ 9.357 de lei la 11.939 de lei.
Și unele categorii de primari au primit corecții consistente în ultima variantă.
Pentru primarii unor unități administrativ-teritoriale cu 50.001-200.000 de locuitori, anumite etape ale grilei sunt majorate cu până la 36,2%.
Un exemplu este cel al primarilor municipiilor reședință de județ cu 50.001-200.000 de locuitori. Coeficientul final crește de la 4,80 la 6, ceea ce reprezintă o majorare de 25%.
În bani, indemnizația corespunzătoare urcă de la 19.680 de lei la 24.000 de lei.
Nu toți aleșii locali ies însă câștigători. Pentru vicepreședinții consiliilor județene, coeficientul scade de la 5,30 la 5, iar valoarea din grilă coboară de la 21.730 la 20.000 de lei brut.
La nivel central, situația este diferită. Pentru Președintele României, premier, miniștri și parlamentari, coeficienții din proiectul din iulie sunt, în general, păstrați.
Asta înseamnă că scăderea veniturilor teoretice provine exclusiv din reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei.
Astfel, grila indică:
Una dintre cele mai stabile componente ale proiectului este familia Apărare, ordine publică și securitate națională.
Din cele 179 de valori comparabile, niciun coeficient nu a fost majorat și niciunul nu a fost redus. Toate cele 179 au rămas neschimbate.
Asta nu înseamnă însă că salariile teoretice rămân identice. Reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei produce o scădere de aproximativ 2,44%.
De exemplu, pentru un coeficient de 3,02, corespunzător unor funcții precum colonel, comandor sau comisar-șef, valoarea scade de la 12.382 la 12.080 de lei.
În Justiție, din 189 de valori comparabile, 178 au rămas identice, 10 au fost majorate și una a fost redusă.
Pentru judecători și procurori, grilele rămân în principal neschimbate față de proiectul din iulie, însă veniturile teoretice scad ca urmare a reducerii valorii de referință.
Există însă și excepții. Un registrator de registru comerțului, grad I, cu 5-7 ani vechime, trece de la coeficientul 2,554 la 2,95, iar salariul din grilă crește de la aproximativ 10.472 la 11.800 de lei brut.
În Sănătate, modificările sunt împărțite. Din 142 de valori comparabile, 21 au coeficienți mai mari, 11 mai mici, iar 110 au rămas neschimbați.
Pentru medicii primari și specialiști, coeficienții rămân în principal neschimbați. Un medic primar rămâne la coeficientul 4, iar un medic specialist la 3,20.
În schimb, anumite categorii de personal medical primesc majorări. Pentru asistentul medical-șef sau moașa-șefă, coeficientul urcă de la 2,72 la 3, iar valoarea salarială ajunge de la 11.152 la 12.000 de lei.
În același timp, unele funcții administrative de conducere din unitățile sanitare sunt coborâte, scăderile ajungând la aproximativ 12% pentru directorul economic, 11% pentru asistentul medical-șef pe unitate și 9% pentru directorul de îngrijiri.
În Educație, situația este mai complicată. Din 326 de valori comparabile, 81 au coeficienți mai mari, 82 mai mici, iar 163 au rămas identice.
Pentru profesorii din preuniversitar apar numeroase corecții pozitive, însă acestea sunt adesea prea mici pentru a compensa reducerea valorii de referință.
De exemplu, un profesor cu studii superioare de lungă durată, grad didactic I și peste 25 de ani vechime, trece de la coeficientul 2,38 la 2,42, o creștere de 1,68%. Cu toate acestea, salariul teoretic scade de la 9.758 la 9.680 de lei.
În schimb, pentru unele funcții universitare apar creșteri reale. Un conferențiar universitar cu 10-15 ani vechime trece de la coeficientul 2,25 la 2,40, iar salariul urcă de la 9.225 la 9.600 de lei.
Una dintre cele mai dure ajustări este rezervată cercetării științifice.
Pentru numeroase funcții de conducere din institute și centre de cercetare, coeficienții sunt reduși cu aproximativ 13%. În cazul unui director general de institut, coeficientul scade de la 4,5306 la 3,9416, iar salariul teoretic coboară de la aproximativ 18.575 la 15.766 de lei.
Pentru cercetătorul științific II, reducerea ajunge la 16,44%, iar valoarea corespunzătoare scade de la aproximativ 12.267 la 10.000 de lei.
Imaginea finală a ultimei negocieri este una puternic diferențiată. Administrația este marele câștigător, cu 89 de coeficienți majorați și niciunul redus. Mai multe categorii de primari primesc, la rândul lor, creșteri importante.
La polul opus, cercetarea științifică este printre cele mai afectate domenii, cu reduceri directe ale coeficienților de până la 13%-16%.
Profesorii primesc numeroase corecții pozitive, dar în multe cazuri acestea sunt prea mici pentru a acoperi reducerea valorii de referință. Medicii rămân în principal pe aceiași coeficienți, în timp ce anumite categorii de personal medical beneficiază de creșteri.
În cazul Armatei, Poliției și serviciilor, coeficienții nu au fost modificați deloc, însă reducerea bazei de calcul afectează valorile salariale finale.
Concluzia este clară: reducerea valorii de referință cu 100 de lei nu a fost singura intervenție asupra noii grile. În paralel cu această tăiere generală, proiectul din 20 august a mutat în sus 287 de poziții și în jos alte 111 poziții, ceea ce schimbă semnificativ raportul dintre câștigători și perdanți în noua Lege a salarizării.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
