Câștigarea primului tur al alegerilor prezidențiale de către Călin Georgescu, candidatul independent, a venit ca un adevărat șoc pentru întreaga societate, inclusiv pentru contracandidați, sociologi și publicul larg. După vot, românii au început să analizeze mai atent agenda lui Georgescu, iar acest lucru, împreună cu anumite nereguli semnalate în campanie, a generat speculații privind posibilitatea anulării alegerilor. Conform unor surse politice, această discuție există deja la nivel informal și ar putea duce la un demers oficial.
Temei legal
Conform articolului 52 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, „(1) Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au fost influențate de fraude ce ar fi putut modifica atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților ce vor participa la al doilea tur de scrutin. În această situație, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.”
CITEȘTE ȘI: Reguli noi în sensul giratoriu! Schimbările pe care șoferii nu le știu!
Articolul 52, alin. (2), prevede că „cererea de anulare a alegerilor poate fi făcută de partidele politice, alianțele politice și electorale, organizațiile cetățenilor din minoritățile naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale, precum și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie să fie motivată și să includă dovezile pe care se bazează.”
Curtea Constituțională trebuie să soluționeze cererea până la data stabilită de lege pentru publicarea rezultatelor alegerilor.
Această competență a Curții Constituționale este stabilită de articolul 146 litera f) din Constituția României, care stipulează că aceasta „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele votului.”
Posibile motive de anulare
Curtea Constituțională (CCR) dispune de o marjă largă de apreciere în interpretarea acestor prevederi legale, chiar mai extinsă decât în cazul invalidării candidaturii Dianei Șoșoacă.
În primul rând, există deja îngrijorări privind finanțarea campaniei lui Călin Georgescu. Candidatul a afirmat că nu a cheltuit niciun leu, ceea ce pare greu de crezut având în vedere afișele fizice și promovarea materialelor online.
În al doilea rând, s-au făcut speculații referitoare la utilizarea unor „fabrici de boți” în campanie. Cu trei zile înainte de alegeri, autoritățile ar fi eliminat 20.000 de conturi suspecte de pe rețelele sociale, în special de pe TikTok, dar a doua zi au apărut alte 30.000 de conturi noi. Această situație ar putea fi invocată pentru investigarea unei posibile fraude.
Un alt aspect care ar putea fi evaluat de CCR se referă la declarațiile publice ale lui Călin Georgescu, care ar putea fi considerate incompatibile cu demnitatea de președinte.
În trecut, CCR a considerat că „declarațiile publice și luările de poziție care contravin valorilor constituționale și exigențelor unei societăți democratice, alături de participarea la anumite evenimente publice, sunt motive suficiente pentru a arăta că un candidat pune la îndoială respectarea Constituției și desconsideră obligațiile de respect față de statul de drept, UE și NATO. Astfel, respectarea Constituției și apărarea democrației sunt esențiale pentru a putea candida la funcția de Președinte al României,” în cazul Dianei Șoșoacă.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
