Alertă de ultimă oră de la ANM! „Domul de căldură” care pârjolește Europa a lovit România: Temperaturile record care au șocat meteorologii!
Europa se confruntă în prezent cu primul val de caniculă intensă din acest sezon, fenomen cauzat de instalarea unui așa-numit „dom de căldură” deasupra continentului. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a oferit explicații detaliate despre acest fenomen meteorologic care a generat temperaturi record în numeroase state.
„Se tot vorbește în ultima perioadă despre „domul de caldură” și de primul val de căldură din acest sezon cald. În termeni meteorologici este vorba despre o structură de blocaj atmosferic, în care deasupra continentului s-a consolidat o vasta arie de presiune atmosferica ridicată. În cadrul ei circulația aerului în plan vertical este descendentă (circulație care destrama norii și încalzește puternic aerul spre suprafata), iar în plan orizontal circulația este divergentă. Totodată, această circulație de blocaj transportă și menține aerul cald subtropical peste Europa vestică și centrală, iar cum în natură trebuie să fie și un echilibru în distribuția maselor de aer, pe Europa estică ajung mase de aer mai reci dinspre latitudini nordice”, au explicat specialiștii ANM.
Din punct de vedere tehnic, acest fenomen se traduce printr-o zonă extinsă de presiune ridicată care s-a stabilizat deasupra Europei. În acest perimetru, aerul coboară de la înălțime spre sol, proces numit subsidență.
Conform ANM, o masă de aer cald venită din nordul Africii s-a deplasat spre vestul Europei, formând un blocaj atmosferic. „Această zonă de înaltă presiune acționează ca un capac. Ea forțează aerul să coboare, fenomen denumit în meteorologie, subsidență. Pe măsură ce aerul este presat spre sol, el se comprimă”, precizează instituția.
Fizica atmosferică explică faptul că această comprimare adiabatică duce la o încălzire accentuată a straturilor de aer de lângă sol și elimină umiditatea, facilitând radiația solară intensă. Această situație persistă de peste o săptămână, aducând un val de căldură atipic pentru o perioadă a anului care, în mod normal, este considerată ploioasă.
Franța a raportat valori istorice, ziua de 26 mai 2026 fiind declarată cea mai caldă zi de mai din istoria măsurătorilor, cu o medie de 24,8 grade Celsius. Serviciul Météo-France a indicat că maximele au fost cu 10-15 grade peste mediile obișnuite, iar la Hossegor s-au atins 37,1 grade Celsius. Experții francezi subliniază că acest episod a survenit cu trei săptămâni mai devreme decât recordul precedent din iunie 2022.
Alte state europene care au raportat temperaturi extreme includ:
Deși România s-a aflat la marginea acestui dom de căldură, temperaturile au crescut considerabil, fiind cu 5-7 grade peste mediile multianuale. Maximele au atins local pragul de 32–34 de grade Celsius în ultima decadă a lunii mai.
Pe data de 26 mai, au fost stabilite noi recorduri de temperatură la mai multe stații meteo din țară:
Meteorologii notează că recordurile înregistrate la altitudini mari confirmă prezența masei de aer cald pe întreaga coloană atmosferică. Istoric, luna mai a mai adus episoade caniculare în România, precum cele din 2007 (36°C la Iași) sau 2008 (36°C la Calafat). Recordul absolut rămâne însă cel din 27 mai 1950, când la Mărculești s-au înregistrat 40,8 grade Celsius.
Un raport recent al Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM) şi Met Office, indică faptul că temperaturile globale ar putea atinge niveluri record în următorii cinci ani. Se estimează că valorile anuale vor fi cu 1,3 până la 1,9 grade Celsius peste nivelul pre-industrial.
„Există dovezi foarte clare potrivit cărora clima se încălzeşte, iar temperatura globală medie continuă să crească”, a declarat Melissa Seabrook, cercetător la Met Office, pentru Reuters. OMM avertizează că este foarte probabil ca pragul de 1,5 grade Celsius stabilit prin Acordul de la Paris să fie depășit temporar pentru cel puțin un an în intervalul 2026-2030.
Cercetătorii atrag atenția că regiunea Arctică se va încălzi de peste 3,5 ori mai rapid decât media globală, ceea ce va duce la topirea gheții marine și la perturbarea sistemelor climatice. În timp ce nordul Europei și Alaska ar putea avea perioade mai umede, regiunea Amazonului se va confrunta cu secetă severă în anii următori.
Urmărește știrile Obiectiv de Argeș și pe pagina de Facebook, pe grupul Ziar Obiectiv – Știrile Argeșului, pe Google News, pe Tik Tok sau direct pe canalul de WhatsApp
