Nivelul corupţiei poate fi stabilit prin Legea 51/2006. Din păcate, Agenţia Naţională Anticorupţie a fost ignorată!

Ar trebui să ne dea tuturor de gândit faptul că Agenţiei Naţionale Anticorupţie (ANI) nu i s-a cerut niciun punct de vedere cu privire la modificarea Legii 51/2006, privind serviciile comunitare de utilitate publică. 

Modificarea în cauză prevede ca primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene să poată fi membri în adunările generale ale societăţilor de interes local. Adică acele societăţi care furnizează servicii publice, necesare comunităţii.

De fapt, nu doar ANI ar fi trebuit să-şi formuleze un punct de vedere. Această propunere ar trebui să intre în dezbatere publică, fiindcă subîntinde puteri uriaşe pentru primarii şi preşedinţii de consilii judeţene care, oricum, au o arie de acţiune extrem de mare, atât politic (asupra electoratului), cât şi administrativ (asupra bugetului). 

Haideţi să ne gândim la societăţile care asigură transportul în comun, apa, canalizarea, iluminatul public sau salubrizarea. 

Piteştiul, de exemplu, are cel mai mare preţ la apă şi canal. 

Transportul în comun piteştean este, de asemenea, unul dintre cele mai scumpe din ţară. 

Iar salubrizarea, mai ales în cartiere, lasă de dorit. 

Cum s-a ajuns la această situaţie? Este o întrebare la care merită să medităm şi la care aşteptăm, de multă vreme, răspunsuri oficiale.

Acum, fără să particularizăm asupra unui oraş sau a vreunui edil, trebuie ca oamenii să ştie că, prin societăţile care furnizează servicii publice, se pot derula afaceri extrem de bănoase. Dacă societatea are nevoie de ţevi, se găseşte cineva să-i vândă ţevi. Dacă are nevoie de cuie, îi vinde cuie, dacă iluminatul stradal are nevoie de becuri noi, i se vând becuri. Şi aşa mai departe. Nu vrem să insinuăm că unii furnizori sunt favorizaţi, prin intermediul primăriilor sau al Consiliilor Judeţene. Dar se poate întâmpla. 

Ei bine, un primar sau un preşedinte de Consiliu Judeţean, membru în consiliul director al societăţilor de interes public poate, la un moment dat, să fie nevoit să opteze între profitul societăţii şi preţul serviciilor pe care trebuie să le furnizeze comunităţii. Vă daţi seama că se poate întâmpla ca profitul să fie mai important, iar preţurile utilităţilor să crească, de multe ori nejustificat. În acel caz, mai este edilul sau preşedintele de CJ în slujba cetăţenilor?

ANI ar fi avut un cuvânt greu se spus în această situaţie privind compatibilitatea primarului sau preşedintelui de CJ cu statutul de membru în consiliul director al societăţlor de interes public. Or, Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect care prevede ca primarii sau preşedinţii de CJ să fie reprezentanţii comunităţilor în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, deputatul PDL Tinel Gheorghe arătând că puterea încearcă să-i scape de justiţie pe incompatibili. E limpede ce se doreşte, nu-i aşa? 

Tot aici trebuie spus că proiectul de lege a fost iniţiat de şase deputaţi PSD printre care Florin Iordache şi Marian Neacşu. Iniţiatorii au precizat că „în practica administrativă s-a apreciat că este legal ca primarii, respectiv preşedinţii consiliilor judeţene să reprezinte unităţile administrativ-teritoriale în adunarea generală a asociaţiei şi în consiliul director”.

Ei bine, dacă ANI nu susţine această modificare legislativă, oare noi cetăţenii ar trebui s-o susţinem? Ar trebui să avem atâta încredere în cei care se ocupă de bugetele oraşelor şi ale judeţelor?

 

  

 

 

Get real time updates directly on you device, subscribe now.

Comentariile sunt închise trackbacks dar pingback-urile sunt posibile.